Copilul
îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebă:
- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau
poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse
nepotului:
-
E
adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu
care scriu.
-
Mi-ar
placea să fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse
nimic special la el.
- Dar e la
fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viata mea!
- Totul depinde de felul cum priveşti
lucrurile. Există cinci calităţi la creion, pe care dacă reuşim să le menţinem,
vei fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea.
Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să
nu uiti niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe aceasta mână o
numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.
A doua
calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc
ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urma
va fi mai ascuţit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru ca ele te vor
face mai bun. 
A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim
guma pentru a şterge ce era greşit.
Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu
înseamnă neaparat ceva rău, ceea ce este neapărat este faptul că ne menţinem pe
drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este
important lemnul sau forma lui exterioară, ci mâna de grafit din interior. Tot
aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.
Şi,
în sfârşit, a cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, să
ştii că tot ce faci în viaţă va
lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu